joi, 1 iunie 2017

Cum sa devii director executiv, varianta trashy

Nu tineam neaparat ca prima mea postare sa fie una de genul asta dar cateodata mai trebuie sa filtrezi din experientele proprii cateva idei care merita sa fie expuse unui grup mai mare. Cateodata te gandesti ca problema e la tine, ca ai fi putut fi tu cea care in decurs de 4 ani ajunge de la un simplu interviu in pantaloni scurti si platforme la un director executiv, cu o echipa de peste 10 oameni, cu responsabilitati, cu .... platforme .

Tin sa mentionez ca orice asemanare cu personaje sau situatii reale este strict aleatorie.
Acum cativa ani, don'soara in cauza, moldoveanca get beget, cu nume predestinat in domeniul de activitate pe care urma sa presteze, schimba seful sub care era pe un alt sef. Interviul, discutia, prezenta probabil ca dezvaluie intentiile de la prima vedere, astfel incat din urmatoarea zi incepe munca. Si munceste..si munceste..pe branci, in genunchi, pe birou sau sub pana cand intr-un final este promovata la supervizor.
Ca o ceapa, fata se simte din ce in ce mai bine sa se faca cunoscuta strat cu strat. Aluziile sexuale erau facute fatis, totul sub forma de gluma, asta in timp ce toata firma stia "originile" evolutiei ei.
Tipa, cu capul prea mare pentru corpul care il avea, cu unghii muuult prea lungi pentru degetelele ca niste carnaciori, cu tocuri "bucuria piticilor" cu care nu imi ajungea nici macar pana la sani, imi venea greu sa o pot lua in serios, desi in munca prestata, pe ambele fronturi, era oarecum capabila.
Dupa ce a fost declarata director executiv, broker de asigurari pentru o flota mare de masini proprii ale firmei, salariul ei parea proportional cu inaltimea...el crestea si ea crestea doar in tocuri. Culmea surprizei a fost ca si la piscina si-a gasit slapi cu toc, astfel incat nici pana in ziua de azi nu stiu inaltimea ei reala si daca imi trece cu mult de buric sau nu.
Disimularea, o alta tactica ce vina mana in mana cu sexul oriunde, oricand. Aduce o aparenta incredere persoanei care o practica, se foloseste de pionii principali din firma ca sa invete lucruri noi in domeniu sau macar sa stie unde sa le caute, da din coate, din glezne si din solduri sa isi faca loc in primele randuri in fata sefului. Nu ca ar fi stat vreodata in spatele lui, dar vorbim metaforic.
In curand eforturile ei dau roade: barbatul o lasa dar macar ramane cu numele de doamna si lasa numele rusinos de moldoveanca in urma, amantul, o promoveaza si ii ia masina, ii mareste salariul, isi paraseste nevasta dar intre timp se satura de ea. O mai viziteaza din cand in cand insa, cand poftele sunt prea mari si nu mai are timp de vrajeala cu altele.
Tipa e director executiv, asa ca de-acum vizitele la ea sunt mai rare, a mai imbatranit cu 4 ani, in schimb ce noul burlac isi doreste sa exploreze lucruri noi. Ciudat insa ca din toata tevatura asta firma se dezvolta, pe umerii altora, care stau peste program si isi neglijeaza familia pe un salar mediocru, 10 ore pe zi.
Acum insa noua directoare executiva isi doreste sa isi cladesca o reputatie, sa se descopere, sa invete lucruri noi si sa fie cea mai buna si mai culta varianta a sa: merge la conferinte, citeste carti, participa activ la work-shop-uri cu diverse teme insa e cam tarziu. Un copil care nu a citit si nu a invatat la vremea lui e un adult care inteleg prea putine si....odata, o panarama...intotdeauna o panarama.
Parintii ne-au mintit, nu  munca grea cinstita se plateste, nu conteaza cate facultati si mastere ai, nu conteaza cate aptitudini si cunostinte ai iar principiile nu iti aduc o cariera, connteaza totul cat si la cine dai din mijloc.
Uite asta e secretul pentru reusita in viata: putina minte si multa p**da.
Ma oftic? Cateodata da, alteori ba, dar macar merg cu fruntea sus pe strada si  am sufletul curat, portofelul gol si "mijlocul" cunoscut doar de cativa barbati,  din iubire nu din interes. 
Pe curand!!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu